Sufletul se hrănește cu emoții și trăiri dar mai ales cu iubire. Iubirea aprinde lumina în casa sufletului iar plecarea ei o stinge, lăsând omul obercăind flămând, înfrigurat și fără sens. Emoțiile negative cum ar fi: furia, teama, teroarea, deznădejdea ori tristețea sunt forme de energie, hrană pentru demoni, entități de joasă frecvență. Când acestea sunt mai multe decât emoțiile pozitive, ele pun stăpânire pe sufletul omului și îl macină până când înghit și ultima lui fărâmă de lumină. Dar până la a fi secat de lumină, omul trece prin somatizări ale durerii sufletești în corpul fizic. De nicăieri apar dureri, tot mai multe, tot mai intense, tot mai insuportabile. Durerea macină și distruge corpul fizic până când omul renunță la orice speranță. Am fost întrebată dacă în asemenea situație se mai poate schimba, răul făcut, în bine, dacă oamenii își pot reveni, dacă vreodată vor mai fi cum au fost înainte. Raspunsul meu este DA. Depinde doar de om, el trebuie să hotărască când AJUNGE! El trebuie să ia hotărârea să SE SCHIMBE!!! Nimeni nu poate face munca in locul altuia. Sunt mulți care aleargă de la un medic la altul, la terapeuți de tot felul, în căutarea unei „pilule” magice care să-i scoată din întunericul fricii și al deznădejdii. Și pentru că nici unul dintre aceștia nu au pilule magice omul poate cadea dintr-o decepție în alta.
Te-ai regăsit în vorbele mele? Privește la omul din oglindă și ia o decizie, AZI, ACUM. Fă schimbarea! De azi înainte permite doar iubirii să fie principala preocupare a ta. Găsește bucuria în lucrurile și oamenii cu care te înconjori. De azi înainte încearcă să vezi doar partea frumoasă a lucrurilor și doar partea de lumină din ceilalți. Doar așa te vei impregna de lumină, de frumusețe, de bucurie! Chiar azi… nu aștepta ziua de luni! Azi, aici și acum!
