Puterea gandurilor și sensul vieții – Chei spre vindecare

Gândurile noastre și sensul pe care îl oferim vieții au un impact profund asupra sănătății noastre fizice și emoționale. În ultimii ani, studiile în epigenetică și psihologie au demonstrat că atât convingerile limitative, cât și lipsa unui scop clar pot influența apariția bolilor.

Gândurile care ne îmbolnăvesc vs. gândurile vindecătoare

Gândurile noastre sunt precum niște semințe pe care le plantam în mintea noastră. Dacă repetăm convingeri negative, acestea pot afecta corpul și pot crea dezechilibre emoționale și fizice. Fiecare gând emite o anumită vibrație și influențează nivelul nostru energetic, iar gândurile repetate creează tipare care pot deveni realitatea noastră. Iată câteva exemple de gânduri care ne îmbolnăvesc și modul în care le putem transforma în gânduri vindecătoare:

„Sunt mereu bolnav/ă. Nimic nu mă ajută.”
„Corpul meu are o inteligență extraordinară și se regenerează în fiecare zi.”

„Boala asta este o pedeapsă.”
„Boala este un mesaj. Aleg să ascult ce îmi spune corpul meu și să fac schimbările necesare.”

„Nu am timp să mă îngrijesc.”
„Sănătatea mea este prioritatea mea. Îmi fac timp pentru mine.”

„Nu merit să fiu sănătos/sănătoasă.”
„Merit să trăiesc o viață plină de sănătate, bucurie și echilibru.”

„Ereditatea mea mă condamnă la boală.”
„Eu pot influența activ expresia genelor mele prin stilul meu de viață și prin gândurile mele pozitive.”

Schimbarea tiparelor mentale nu este un proces instantaneu, dar prin conștientizare și repetiție putem rescrie programarea mentală care ne-a fost impusă de experiențele trecute sau de mediul în care am crescut.

Logoterapia – Terapia prin Sens

Logoterapia, dezvoltată de Viktor Frankl, pune accent pe căutarea unui sens in viață ca modalitate de depășire a suferinței si de sprijin pentru sănătate. Frankl, psihiatru și supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste, a observat că oamenii care aveau un scop bine definit și un motiv clar pentru care să trăiască reușeau să facă față mai ușor provocărilor vieții, inclusiv celor mai grele momente de suferință.

Logoterapia consideră că lipsa sensului este una dintre principalele cauze ale suferinței psihologice si poate duce la depresie, anxietate, comportamente autodistructive și chiar boli fizice. Omul nu este doar un organism biologic, ci și o ființă spirituală care are nevoie de un motiv pentru a trăi, iar acest motiv devine o sursă de forță interioară.

Cum influențează lipsa sensului sănătatea?

  • Oamenii care își pierd sensul vieții sunt mai predispuși la depresie, anxietate âi boli cronice. Atunci cand simțim că viața noastră nu are un scop clar, nivelul de stres crește, ceea ce afectează funcționarea sistemului imunitar și a altor sisteme esențiale din organism.
  • Traumele emoționale nerezolvate pot influența chiar și expresia genelor, afectând sănătatea generațiilor următoare. Studiile în epigenetică au demonstrat că experiențele emoționale intense pot lăsa urme în ADN și pot fi transmise urmașilor.
  • Sentimentul de inutilitate poate duce la scăderea energiei vitale și la dezechilibre hormonale, afectând capacitatea organismului de a se autoregla și regenera.
  • Când o persoana nu are un scop clar, poate dezvolta adicții și comportamente autodistructive, deoarece caută un substitut pentru acel gol interior.

Cum găsim sensul și îl folosim pentru vindecare?

Frankl a identificat trei căi principale prin care putem găsi un sens mai profund în viața noastră:

1️⃣ Prin creație și contribuție – Unul dintre cele mai puternice moduri prin care ne putem găsi sensul este prin ceea ce creem și oferim lumii. Aceasta poate fi munca noastră, pasiunile noastre, arta, scrisul, voluntariatul sau orice altceva care aduce valoare nouă și celor din jur.

2️⃣ Prin iubire și relații autentice – Relațiile interumane sunt esențiale pentru găsirea unui sens profund în viață. Dragostea, conexiunea autentica cu ceilalți și sentimentul că facem parte dintr-o comunitate pot fi surse puternice de motivație și echilibru interior.

3️⃣ Prin felul în care gestionăm suferința – Chiar și în cele mai dificile momente, putem alege cum răspundem la suferință. Frankl spunea că deși nu putem controla mereu circumstanțele vieții, avem întotdeauna libertatea de a alege atitudinea noastră față de acestea.

Un om care vede suferința ca pe o oportunitate de creștere interioară și ca pe o lecție de viață va găsi mai ușor forța de a merge mai departe și de a-și regăsi echilibrul emoțional și fizic.

Concluzie

Gândurile și sensul pe care îl dăm vieții influențează profund sănătatea noastră. Mintea și corpul sunt profund conectate, iar modul în care ne raportăm la experiențele de viață poate fie să ne sprijine vindecarea, fie să ne-o blocheze. Prin conștientizare, schimbarea convingerilor limitative și găsirea unui scop autentic, putem activa mecanismele naturale de vindecare ale corpului și sufletului nostru. Alegerea este întotdeauna a noastră!

Conștiința vs. Atacurile Energetice: Cum Facem Diferența?

În viața de zi cu zi, fiecare dintre noi trece prin momente de neliniște, apăsare interioară sau chiar suferință sufletească. Uneori, aceste stări sunt rezultatul conștiinței noastre care ne mustră pentru greșelile comise. Alteori, ele pot fi cauzate de influențe energetice negative externe. Problema apare atunci când aceste două fenomene se manifestă similar, făcând dificilă diferențierea lor. Cum putem ști dacă trăim un proces interior de conștientizare sau suntem afectați de un atac energetic?

1. Conștiința – Busola Interioară a Omului

Conștiința este vocea sufletului nostru, ghidul interior care ne ajută să distingem binele de rău. Atunci când acționăm contrar valorilor noastre morale, conștiința ne „mustră” prin stări de vinovăție, neliniște și introspecție profundă. Această mustrare are rolul de a ne ajuta să corectăm greșelile și să ne aliniem din nou cu principiile noastre esențiale.

Semne că te mustră conștiința:

  • O neliniște constantă care apare după o decizie sau acțiune neînțeleaptă.
  • Sentimente de vinovăție care revin în mod repetat.
  • Tendința de a evita persoanele sau situațiile care îți reamintesc de greșeală.
  • Dificultăți în a te ierta pe tine însuți.
  • Dorința de a corecta situația sau de a cere iertare.

Dacă neliniștea dispare după ce ai recunoscut greșeala, ai reparat situația sau ai găsit o modalitate de împăcare interioară, atunci era, cel mai probabil, un semnal al conștiinței tale.

2. Atacurile Energetice – Când Neliniștea Vine din Exterior

Pe lângă procesele noastre interioare, uneori putem fi afectați de influențe energetice externe. Acestea pot proveni de la persoane care ne invidiază, de la medii toxice în care am intrat sau chiar din cauza unor practici spirituale neprotejate. Atacurile energetice pot slăbi câmpul nostru auric, afectându-ne starea emoțională, mentală și fizică.

Semne ale unui atac energetic:

  • Neliniște bruscă, fără o cauză aparentă.
  • Gânduri negative persistente, apărute din senin.
  • Oboseală inexplicabilă sau lipsă de energie, chiar și după odihnă.
  • Senzația de apăsare pe piept sau de „greutate” în corp.
  • Tulburări ale somnului, vise ciudate sau coșmaruri frecvente.
  • Schimbări bruște de dispoziție, fără un motiv real.

Atacurile energetice pot veni din diverse surse, inclusiv din emoțiile negative ale celor din jur. În unele cazuri, persoanele invidioase sau cele care nutresc resentimente pot emite gânduri de vibrație joasă care ne influențează subtil.

3. Diferențierea dintre Cele Două

Deși simptomele mustrării conștiinței și ale atacurilor energetice pot fi similare, există câteva aspecte care le diferențiază:

Aspect Mustrările conștiinței Atacurile energetice
Cauza principală O greșeală comisă, o decizie imorală. Influențe negative externe, invidie, energii joase.
Modul de manifestare Sentiment de vinovăție, introspecție, dorința de a corecta greșeala. Oboseală bruscă, gânduri intruzive, senzație de apăsare.
Momentul apariției După o faptă, decizie sau acțiune neetică. Apare brusc, fără o cauză logică.
Reacția la rugăciune Oferă claritate, ajută la găsirea unei soluții. Poate aduce ușurare rapidă dacă este un atac extern.

4. Concluzie

Este esențial să învățăm să facem diferența între propria conștiință care ne ghidează spre evoluție și influențele externe care ne pot destabiliza. În ambele cazuri, soluția constă în autocunoaștere, introspecție și protecție spirituală. Conștiința ne îndeamnă la corectarea greșelilor și la evoluție morală, în timp ce atacurile energetice ne arată importanța protejării câmpului nostru energetic.

Prin cultivarea discernământului și a unei conexiuni mai profunde cu sinele nostru, vom putea naviga mai ușor prin aceste stări și ne vom regăsi echilibrul interior.

 

Cauzele spirituale si emoționale ale bolilor de plămâni

Plămânii sunt esențiali pentru sănătatea și bunăstarea generală, având un rol crucial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului.

Plămânii extrag oxigenul din aer și îl livrează în sânge, unde este transportat către fiecare celulă. Oxigenul este necesar pentru producerea de energie, fără de care corpul nu poate funcționa corect. Fără o funcționare optimă a plămânilor, țesuturile nu primesc oxigenul de care au nevoie, ceea ce duce la oboseală, slăbiciune și alte probleme.

Plămânii elimină dioxidul de carbon, un produs rezidual rezultat din metabolismul celular. Dacă acest proces este afectat, nivelurile de dioxid de carbon din sânge pot crește, cauzând dezechilibre grave.

Plămânii și inima lucrează împreună pentru a menține fluxul sanguin oxigenat. Problemele respiratorii pot pune presiune suplimentară asupra inimii, crescând riscul de boli cardiovasculare.

Plămânii au un sistem propriu de apărare, care protejează corpul împotriva agenților patogeni din aer. Mucoasa și cilii din căile respiratorii filtrează bacteriile, virusurile și particulele nocive.

Respirația corectă este strâns legată de starea emoțională. Plămânii permit o respirație profundă și ritmică, care ajută la calmarea sistemului nervos și la reducerea stresului. Problemele respiratorii pot duce la anxietate sau la un sentiment constant de lipsă de aer, afectând calitatea vieții.

Dintr-o perspectivă spirituală, plămânii sunt văzuți ca un canal de conectare cu viața. Respirația simbolizează procesul de a primi (inspirația) și de a elibera/ a da (expirația), fiind asociată cu fluxul vieții și echilibrul dintre corp și spirit.

Menținerea sănătății plămânilor nu înseamnă doar evitarea bolilor respiratorii, ci și susținerea întregului organism într-un mod holistic. Practici precum exercițiile fizice regulate, respirația conștientă, meditația și evitarea factorilor nocivi, cum ar fi fumul de țigară, sunt cruciale pentru bunăstarea generală.

Cauzele spirituale ale bolilor de plămâni sunt asociate cu dezechilibre emoționale, conflicte interioare și blocaje energetice. Plămânii, fiind organele responsabile pentru respirație, sunt legați simbolic de schimb, de viață și de capacitatea noastră de a primi și de a elibera) de a da.

În medicina tradițională chineză, plămânii sunt considerați „locul” unde se acumulează emoțiile de tristețe și pierdere. Experiențele precum doliu, despărțirile sau traumele emoționale care nu au fost procesate pot duce la disfuncții ale plămânilor. Din punct de vedere spiritual, o persoană care suferă de probleme pulmonare ar putea fi blocată în trecut sau ar putea avea dificultăți în a elibera emoții dureroase.

Plămânii ne ajută să inspirăm aerul proaspăt, ceea ce simbolizează deschiderea către noi oportunități și experiențe. Frica de schimbare poate duce la blocaje energetice la nivelul plămânilor. Blocajele pulmonare pot reflecta o frică de necunoscut, de a face schimbări sau de a „inspira” viața pe deplin. Persoanele care evită asumarea de riscuri sau care rămân în situații stagnante pot manifesta probleme respiratorii ca o expresie fizică a acestor temeri.

Respirația este strâns legată de exprimarea emoțiilor. De exemplu, când suntem triști, adesea suspinăm; când suntem furioși, putem respira sacadat. Reprimarea emoțiilor, cum ar fi furia, dezamăgirea sau frustrarea, poate crea tensiune în zona pieptului și a plămânilor, ducând în timp la afecțiuni respiratorii.

Plămânii, prin actul de expirație, ne învață să eliberăm ceea ce nu mai este necesar. Persoanele care nu pot ierta sau care rămân atașate de resentimente pot dezvolta boli respiratorii. Energia negativă reținută în corp poate crea dezechilibre care afectează funcționarea plămânilor.

Persoanele care se simt copleșite de responsabilități, relații toxice sau presiuni externe pot manifesta dificultăți respiratorii. Aceasta poate simboliza o nevoie de a găsi mai mult spațiu pentru sine, de a „respira” mai ușor în viața de zi cu zi.

Uneori, bolile de plămâni pot reflecta probleme la nivel colectiv, cum ar fi anxietatea socială, frica de viitor sau sentimentul de sufocare cauzat de situații globale. Acest lucru se vede adesea în perioade de criză, când oamenii se simt neputincioși și îngrijorați.

Respirația este adesea considerată un simbol al sufletului și al vieții – copacul vieții. Problemele pulmonare pot reflecta o deconectare de la sinele interior sau de la un scop spiritual mai profund, lipsa unui sens al vieții. Practicile care încurajează conectarea cu sinele, precum meditația sau rugăciunea, pot ajuta la restabilirea echilibrului interior.

Neacceptarea voinței divine pentru viața noastră poate fi privită ca o sursă subtilă de dezechilibru spiritual și emoțional, care poate afecta sănătatea plămânilor. În esență, acest concept sugerează o luptă interioară împotriva cursului natural al vieții și al planurilor care, dintr-o perspectivă spirituală, sunt considerate parte dintr-un scop mai înalt. Iată cum această rezistență poate influența sănătatea plămânilor:

Respirația este una dintre cele mai fundamentale funcții ale corpului și reprezintă o legătură între corpul fizic și energia vitală (numită prana, qi sau suflul vieții în diferite tradiții). Când cineva nu acceptă voința divină, poate apărea o tensiune subconștientă care perturbă acest flux natural. Este ca și cum persoana ar „refuza să inspire” viața așa cum este ea, ceea ce se poate manifesta prin dificultăți de respirație, sufocare emoțională sau probleme pulmonare. Neacceptarea poate crea un conflict interior: dorința de a controla circumstanțele vs. realitatea imprevizibilă a vieții. Acest conflict generează stres și tensiune, care afectează plămânii, organe direct legate de schimbul dintre interior și exterior. Plămânii, ca parte a sistemului respirator, sunt responsabili pentru primirea aerului (a vieții) și eliberarea a ceea ce nu mai este necesar. Când refuzăm să acceptăm voința divină, această funcție simbolică este blocată, ducând la o senzație de sufocare spirituală. Refuzul de a accepta că există un plan divin poate veni din frică – frica de pierdere, de suferință sau de schimbare. Aceste temeri afectează adesea zona pieptului, unde sunt localizați plămânii. O persoană care nu se simte în siguranță cu direcția vieții poate respira superficial sau neregulat, ceea ce reduce cantitatea de oxigen și energie disponibilă corpului.

Voința divină este adesea asociată cu schimbarea – o invitație de a crește, de a învăța lecții și de a evolua. Refuzul acestei schimbări poate crea o stagnare emoțională, iar plămânii, care simbolizează capacitatea de a primi ceva nou (inspirație), sunt direct afectați. Din această perspectivă, problemele pulmonare pot apărea ca un semnal că persoana are nevoie să lase deoparte controlul și să se deschidă către noi posibilități.

Plămânii sunt legați de conexiunea noastră cu sufletul, cu divinul și cu natura. Dacă ne simțim deconectați de această sursă mai mare, plămânii pot suferi. Această separare poate fi resimțită ca o lipsă de direcție sau ca o goliciune interioară. Problemele respiratorii pot reflecta dorința sufletului de a se reconecta cu divinul și de a găsi liniștea interioară.

Cum să abordăm această problemă?

  1. Practicarea acceptării

Meditația pe tema încrederii și a acceptării voinței divine poate ajuta la reducerea rezistenței interioare. Rugăciunile care implică predarea controlului (de exemplu, „Fie voia Ta”) pot aduce pace interioară.

  1. Respirația conștientă:

Exercițiile de respirație profundă nu doar că îmbunătățesc sănătatea plămânilor, dar simbolizează și acceptarea vieții așa cum este ea. Învățarea de a inspira profund și de a expira complet poate deveni o practică spirituală.

  1. Conectarea cu natura:

Petrecerea timpului în natură, în aer curat, poate ajuta la reconectarea cu ritmurile naturale ale vieții și la eliberarea tensiunilor.

  1. Reflecția asupra voinței divine:

În loc să vedem voința divină ca ceva care ni se impune, o putem privi ca pe o invitație la creștere. Acceptarea acestei perspective poate reduce stresul și poate elibera emoțiile negative acumulate în plămâni.

În concluzie, neacceptarea voinței divine poate duce la o disonanță între minte, trup și suflet, care se reflectă în sănătatea plămânilor. Plămânii ne amintesc să ne deschidem către fluxul vieții, să inspirăm curaj și să expirăm ceea ce nu putem controla. Acceptarea voinței divine este, astfel, un act de eliberare și reconectare cu armonia universală.

Rinichii, filtrul vieții – cauzele spirituale și emoționale ale bolilor

Într-o lume în care adesea căutăm soluții rapide pentru problemele de sănătate, uităm adesea să privim dincolo de simptomele fizice și să ne întrebăm: Ce anume din interiorul nostru poate contribui la disfuncțiile corpului?

Bolile de rinichi, ca multe alte afecțiuni, pot avea rădăcini mai adânci, în planul emoțional și energetic. În această postare, vom explora cum stările noastre interioare pot influența sănătatea rinichilor și ce pași putem face pentru a începe procesul de vindecare O primă cauză emoțională în bolile de rinichi este frica de pierdere și nesiguranța. Rinichii sunt organe esențiale în procesul de filtrare a toxinelor și menținerea echilibrului în corp. Din punct de vedere emoțional, aceștia pot fi asociați cu teama de pierdere – fie că este vorba despre frica de a pierde pe cineva drag sau de a nu avea control asupra vieții tale. Această frică adâncă poate crea un blocaj energetic care interferează cu funcționarea normală a rinichilor. O alta cauza importanta este sentimentul de a nu fi susținut deoarece rinichii sunt, de asemenea, legați de sentimentul de susținere și protecție. Dacă simți că nu ai sprijinul necesar în viață sau că te simți abandonat emoțional, acest sentiment de vulnerabilitate poate duce la dezechilibre energetice care afectează sănătatea rinichilor. Și nu în ultimul rând păstrarea unui bagaj emoțional greu poate îmbolnăvi rinichii. Durerea nerezolvată, resentimentele sau regretele legate de trecut pot aduna o presiune emoțională semnificativă, care se poate manifesta în afecțiuni ale rinichilor. Păstrarea unor emoții negative poate duce la o acumulare de toxine, atâta fizic cât și emoțional, care în timp pot dăuna organelor vitale.

Din punct de vedere energetic o prima cauza in bolile de de rinichi ar putea fi un blocaj energetic în zona rinichilor. În multe tradiții spirituale, rinichii sunt văzuți ca având legătură cu energia vitală. Blocajele în acest flux pot apărea din cauza unor experiențe traumatice sau stresante care duc la stagnare energetică. Aceste blocaje pot împiedica rinichii să funcționeze optim, iar în timp, pot apărea diverse afecțiuni.

O alta cauza importanta este dizarmonia în sistemul de apă al corpului.
Rinichii sunt direct implicați în gestionarea apei în corp, iar în unele tradiții se crede că aceștia pot fi afectați de dezechilibre în „apa energetică” a unei persoane. Un dezechilibru emoțional sau mental, cum ar fi sentimentul de a fi „supus” de circumstanțe externe, poate duce la stagnarea apei energetice și poate provoca afecțiuni renale.

Vindecarea rinichilor începe din interior. Iată primii pași în procesul de vindecare:
Un prim pas esențial în procesul de vindecare este identificarea și eliberarea fricilor. Rugăciunea, afirmațiile pozitive și practica iertării pot ajuta la eliberarea blocajelor emoționale și energetice care afectează rinichii.
Exercițiile de respirație profundă și rugăciunea pot ajuta la restabilirea fluxului de energie și la îmbunătățirea funcției rinichilor. Încearcă să îți dedici câteva minute zilnic pentru a te conecta cu corpul tău și a permite energiei să circule liber.
Fă un pas conștient către vindecarea emoțională, lăsând în urmă resentimentele și regretele. Întoarce-te către familie, părinți cu sentimente de dragoste, această acțiune aduce vindecare emoțională. Un program regulat de rugăciune, participarea activa la slujbele oficiate în biserică regenerează activ energia rinichilor.

Bolile de rinichi nu sunt doar o problemă fizică, ci un semnal al unui dezechilibru mai adânc, care poate fi legat de emoțiile și energiile tale. Prin conștientizarea acestor legături și prin adoptarea unui proces de vindecare holistic, poți restabili armonia în corpul tău și poți începe să te simți mai bine, atât fizic, cât și spiritual. Împreună cu tratamentele medicale, nu uita să investești în sănătatea ta emoțională și energetică!

Fii bun…

Nu disprețui pe cersetorul care îți întinde o mână murdară, cerșind un bănuț. Oferă-i cât poți, cum poți, iar dacă nu poți, măcar nu-l judeca. Nu știi tu prin ce împrejurare a ajuns așa.

Obișnuim să-i considerăm pe cerșetori niște oameni buni de muncă dar care însă preferă calea unui câștig ușor în locul unei munci cinstite. Dar cine spune că este un câștig ușor? Sau mai bine gândește-te cât de mult poate să câștige un cerșetor, crezi că acesta își va construi palate? Își va cumpara probabil o pâine și ceva de mâncare pentru el și pentru familia lui. Poate azi a putut să își asigure hrana sau poate azi a adormit flămând… În umbră, poate acel amărât cu mâna întinsă spre tine, are o responsabilitate uriașă, poate crește un copil sau își hrănește un frate…

În fiecare om se oglindește chipul Lui Hristos. Bunătatea nu înseamnă prostie ori naivitate. Fii bun, fii milostiv și vei primi înzecit, însutit, înmiit înapoi, când te aștepți mai puțin.

Dacă nu poți ajuta, fii atât de bun și nu judeca!

Omul din oglindă

Sufletul se hrănește cu emoții și trăiri dar mai ales cu iubire. Iubirea aprinde lumina în casa sufletului iar plecarea ei o stinge, lăsând omul obercăind flămând, înfrigurat și fără sens. Emoțiile negative cum ar fi: furia, teama, teroarea, deznădejdea ori tristețea sunt forme de energie, hrană pentru demoni, entități de joasă frecvență. Când acestea sunt mai multe decât emoțiile pozitive, ele pun stăpânire pe sufletul omului și îl macină până când înghit și ultima lui fărâmă de lumină. Dar până la a fi secat de lumină, omul trece prin somatizări ale durerii sufletești în corpul fizic. De nicăieri apar dureri, tot mai multe, tot mai intense, tot mai insuportabile. Durerea macină și distruge corpul fizic până când omul renunță la orice speranță. Am fost întrebată dacă în asemenea situație se mai poate schimba, răul făcut, în bine, dacă oamenii își pot reveni, dacă vreodată vor mai fi cum au fost înainte. Raspunsul meu este DA. Depinde doar de om, el trebuie să hotărască când AJUNGE! El trebuie să ia hotărârea să SE SCHIMBE!!! Nimeni nu poate face munca in locul altuia. Sunt mulți care aleargă de la un medic la altul, la terapeuți de tot felul, în căutarea unei „pilule” magice care să-i scoată din întunericul fricii și al deznădejdii. Și pentru că nici unul dintre aceștia nu au pilule magice omul poate cadea dintr-o decepție în alta.

Te-ai regăsit în vorbele mele? Privește la omul din oglindă și ia o decizie, AZI, ACUM. Fă schimbarea! De azi înainte permite doar iubirii să fie principala preocupare a ta. Găsește bucuria în lucrurile și oamenii cu care te înconjori. De azi înainte încearcă să vezi doar partea frumoasă a lucrurilor și doar partea de lumină din ceilalți. Doar așa te vei impregna de lumină, de frumusețe, de bucurie! Chiar azi… nu aștepta ziua de luni! Azi, aici și acum!

Seminţele sufletului împăcat

Când traversezi perioade grele, cu încercări care îți fură zâmbetul de pe buze, seninătatea din ochi și bucuria sufletească să alergi la Dumnezeu! Nu există mângâiere mai plăcută și vindecare mai ușoară decât în brațele Tatălui cel Viu din Ceruri. Vei primi semințe noi de zâmbet, de senin, de bucurie. Tot ce ai de făcut este să le sădești în inima ta, să le uzi cu credinta și încredere, să le presari cu răbdare, smerenie și îngăduință, apoi să le învălui cu dragoste. Acestea vor răsări precum plantele și copacii care rodesc rodul cel bun. Miraculos, aceste roade îți vor readuce starea de bine, vei fi mai întărit și mai puternic în fața intemperiilor vieții. Când suntem bolnavi am vrea sa ne treacă miraculos. Dar ce este un miracol? Credem încă în miracole? În lumea dominată de rațiune materială, de „politically correct”, miracolul nu își mai are locul, nu mai există sau este omorât de dovezi științifice. Dar gândiți-vă la miracolul vieții, cât de minunat se naște un copil, plantează un bob de porumb și din el va crește planta care va rodi sute de alte boabe, pune o ghindă în pământ și din ea va răsări un falnic stejar care va rodi mii de alte ghinde din care se poate naște o întreagă pădure. Așa și noi putem să folosim acest exemplu în viețile noastre. Să plantăm semințele cele bune în sufletul nostru iar cand acestea vor da rod, vom putea inspira și pe ceilalți, răspândind în jurul nostru bucuria de a trăi!

Prietenia

Prietenia este considerată foarte importantă și s-a dovedit a fi esențială în momentele cruciale ale vieții, mângâietoare în clipele când lacrimile tale nu găsesc un vas care să le cuprindă și împlinitoare când împărtășești bucurii și realizări. „Prietenia sfârșește acolo unde răsare neîncrederea” spunea Seneca. Prietenia presupune din start să conțină încrederea și suportul reciproc. Când ne îndoim de cel care ne este prieten acesta încetează a mai avea aceasta calitate, el intră pe lista „cunoștințelor”. Când ai un prieten nu mai ai nevoie de oglindă, căci în el te poti oglindi cu încredere, te poti lăsa cunoscut, te poți destăinui și poți primi înțelegere, dragoste, apreciere și susținere. Un prieten adevărat te va asculta mereu, drumul către casa lui fiind întotdeauna cel mai scurt și acesta îți va spune mereu adevărul. Iar când ai un prieten aproape de Dumnezeu sfaturile lui vor fi pline de înțelepciune și de folos pentru viața ta. Mereu mă gândesc la pilda vindecării slăbănogului adus în Capernaum, de cei patru prieteni în fața lui Hristos. Era foarte multa lume în acea zi acolo și era imposibil să poată trece prin mulțimea adunată. Cei patru au spart acoperișul casei în care se afla Mântuitorul și l-au lăsat pe cel bolnav pe frânghii în fața Lui. Aici urmează un fapt care mă mișcă de fiecare dată: Hristos a văzut credința celor patru și pentru credința lor l-a vindecat pe cel bolnav. Așadar, un prieten te poate duce chiar și în fața lui Dumnezeu dacă este necesar. Chiar dacă tu ești în deznădejde prietenul tău poate crede cu tărie și e de ajuns și pentru tine… Minunat…Acum când citești aceste rânduri, recunoști măcar un prieten din această categorie? Daca da, ești un om norocos. Prețuiește-ți prietenul și ai grijă să nu-l pierzi.

Somnul

Sistemul imunitar este esențial în lupta cu agenții patogeni din mediul înconjurător. Există unele aspecte deosebit de importante în menținerea imunității în parametri. Azi am să mă opresc asupra unui aspect pe cât de simplu pe atât de esențial – SOMNUL. În timp ce dormim, întregul nostru organism intră pe modul de „regenerare, reparație, curățare”, astfel încât a doua zi suntem pregătiți să întâmpinăm cu forțe proaspete tot ce avem de făcut. Există și un interval optim pentru acest „modul” de refacere, între orele 22 – 2. În acest interval, dacă dormim profund, organismul scaneaza celulele bolnave și elimină toxinele acumulate. Mulți nu știm poate că celulele canceroase sunt prezente în corpul nostru dar sistemul imunitar le detectează și le elimină atunci cand sunt intrunite condițiile. În ultimii 30 de ani ne-am modificat major programul, ne petrecem timpul în fața televizoarelor până târziu în noapte, astfel încât această etapă de curățare, vindecare și regenerare este omisă zile, săptămâni, luni sau chiar ani la rând. Ne trezim cu alergii, disfuncții ale metabolismului, dereglări hormonale și în loc să tratăm cauza începem prin a reduce efectele neplăcute, prin administrarea de medicamente. Cine ar mai crede astăzi că o cura de somn poate readuce organismul în parametri optimi? Eu vă propun să încercați. Seara, lăsați telefonul, opriți televizorul, luați o carte frumoasă și citiți. Somnul va veni delicat, relaxarea va cuprinde fiecare celulă și veți adormi buștean. Repetați acest ritual câteva săptămâni. Cu siguranță o să văd mult mai multe fețe luminoase, relaxate, zen… Doar încercați! 😃

Căsătoria şi relaţia de cuplu

Media, prin toate canalele ei de comunicare, ne formează opinii, dorințe, aspirații și ne îndeamnă să visăm la un anumit stil de viață. Azi mă voi opri asupra căsătoriei și a relației de cuplu.

Când vedem articole despre familie, filme în care apare reprezentată viaţa de familie, imaginile asociate sunt de cele mai multe ori cu un el și o ea zâmbind fericiți, ca un cuplu regal, într-o casă mare și elegantă, cu mobilă fină, uneori apar și copiii, îmbrăcați elegant având un aer de inteligență și de „cumințenia pământului”, de o frumuseţe impecabilă. În acest caz, în interiorul nostru traducem și asociem viața de familie cu un lux debordant, fără griji, fericire fără de sfârșit și viață tihnită, copii perfecţi care se cresc singuri. De aici pornesc mai departe așteptările noastre cu privire la familie. Astfel tinerii vor concluziona la nivel subtil: „o să mă căsătoresc atunci când…” toate cele de mai sus se pot realiza, când o să-mi permit o casă mare, mobilă de lux, o maşina spaţioasă, un salariu generos care să susţină toate cheltuielile şi mofturile. Mai mult, partenerul trebuie să corespundă aşteptarilor subconştiente, bărbatul să fie galant, atent, îndrăgostit şi sedus dar în acelaşi timp misterios şi distant … Ea, să fie mereu senzuală, impecabilă, asortată dar în acelaşi timp gospodina ideală, casa să fie oglindă iar copiii fără cusur… Din păcate în realitate lucrurile nu stau deloc aşa. Întâlnești un partener, cu așteptările, dorințele și limbajul lui de iubire. Căci, nu? Câte capete, atâtea imagini, așteptări, pretenții… Nimeni, absolut nimeni, nu scapă de această „educație” media. Astfel tinerii intră în relație, se îndrăgostesc și după o vreme, când măștile cad, ei se văd așa cum sunt în realitate, goi, exact ca şi protopărinţii noştri, Adam şi Eva. Şi mai trăiesc şi senzaţia de ruşine, de abandon, de lipsă de iubire, la fel ca cei doi când sunt daţi pe uşa raiului afară. Tinerii concluzionează că partenerul nu este cel „visat”, nu este conform imaginilor sale din subconștient. Se despart, îşi găsesc alţi parteneri, trec prin aceleaşi etape, aceleaşi probleme, fără a conştientiza însă mecanismul greşit, ascuns bine în gândire. Mai mult, îşi creează blocaje emoţionale construite în jurul stării de abandon, de lipsă de iubire, de separare. Datorită idealismului indus, tinerii cad în depresie, se vor bloca în ambiguitate și deznădejde. Unii vor trece dintr-o relaţie într-alta, suferind mereu aceleaşi traume, aceleaşi decepţii iar o altă categorie vor abadondona cu totul dorinţa de relaţionare, se vor considera defecţi, incapabili de iubire, incapabili de sentimente, bolnavi chiar.

În extrema cealaltă, promovată tot în media, apare imaginea familiei dezastruoase: „femeia abuzată de partener, copii chinuiți de orgoliul părintesc”, imagini care se traduc în interiorul nostru prin aceea că familia este un monstru îngrozitor care te opreşte din evoluția personală. Şi astfel s-a născut conceptul de a nu dori o relație stabilă, serioasă care să implice responsabilitate.

Oricare ar fi imaginea din interiorul nostru cu privire la familie, adevărata imagine, cea reală, o putem dobândi atunci când, cu întreaga ființă, suntem atenți la tot ce se întâmplă în interiorul și exteriorul nostru, într-o stare de prezență conștientă. Să nu permitem media să ne scrie principiile de viaţă. Principiile prin care vedem viaţa noastră să fie unite cu Dumnezeu, în acord cu legile Universului. Să ne deşteptăm din somnul acesta indus de lipsa stării de prezenţă, indus de funcţionarea pe pilot automat. Relaţiile au la bază un fundament esenţial. Dumnezeu a creat omul, bărbat şi femeie, pentru a se susţine reciproc, la bine şi la greu, sănătoşi sau bolnavi, cu scopul de a evolua împreună nu în separare. Există exemple minunate de familii frumoase, curate, cu parteneri frumoşi, cu copii reuşiţi care nu locuiesc neapărat în palate şi nu duc o viaţă luxuriantă. Fericirea vine din lucruri esenţiale, uriaşe din punct de vedere spiritual dar mici din perspectiva realităţii în care trăim.